Regiunea București-Ilfov

București – Ilfov este una dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, compusă din municipiul București și județul Ilfov. Se află situată în sudul țării, în partea centrală a Câmpiei Române, are o populație de peste 2,2 milioane de locuitori și o suprafață de 1.821 km2, din care 13,1% reprezintă teritoriul administrativ al Capitalei României. Reţeaua de localităţi a Regiunii Bucureşti-Ilfov este constituită din 9 oraşe și 32 comune. Dintre cele 9 oraşe, doar București are rang de municipiu.

Județul Ilfov include 40 unități teritorial-administrative, și anume 8 orașe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari) și 32 comune (1 Decembrie, Afumați, Balotești, Berceni, Brănești, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Dobroești, Domnești, Dragomirești-Vale, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Nuci, Periș, Petrăchioaia, Snagov, Ștefăneștii de Jos, Tunari, Vidra).

Din punct de vedere demografic și urbanistic, Bucureștiul este cel mai dezvoltat oras, iar din punct de vedere economic, este localitatea cea mai prosperă din România, fiind unul dintre principalele centre comerciale și industriale.

Regiunea București-Ilfov este cea mai dezvoltată din România, cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat în puterea de cumpărare standard) de 40.400 Euro, reprezentând 139% din media europeană (UE28), depăşind astfel regiunile care includ alte capitale europene, precum Atena (92%), Madrid (125%), Berlin (118%) sau Budapesta (102%), conform Eurostat 2018, pe baza datelor din anul 2016. Economia Regiunii este dominată în cea mai mare parte de funcţiile Capitalei, populaţia activă a regiunii fiind legată de unităţile care îşi desfăşoară activitatea aici.

Această Regiune, dominată de municipiul Bucureşti, este cel mai important nod de transport rutier, feroviar și aerian naţional și internaţional al ţării. Regiunea se caracterizează printr-un înalt grad de accesibilitate, fiind situată pe Coridorul pan-european IV de transport (Dresda / Nürnberg — Praga — Viena — Bratislava — Győr — Budapesta — Arad — București — Constanța / Craiova — Sofia — Salonic / Plovdiv — Istanbul), dar și pe Coridorul pan-european IX (Helsinki — Viborg — Sankt-Petersburg — Pskov — Moscova — Kaliningrad — Kiev — Liubașivka / Rozdilna (Ucraina) — Chișinău — București — Dimitrovgrad — Alexandroupolis). Practic, cele două coridoare de transport pan-europene urmează vechile drumuri comerciale europene: unul lega Europa Occidentală de cea Orientală (Viena – Istanbul) și cel de al doilea, pe axa Nord-Sud, cunoscut sub denumirea de Drumul de la Varegi la Greci, lega Sudul Europei de zona de nord a bătrânului continent.

Accesibilitatea aeriană este asigurată de cel mai mare aeroport internaţional din România, „Henri Coandă” (Otopeni), cu zboruri de linie regulate, dar și de Aeroportul „Băneasa” (destinat numai pentru zboruri private).

În ceea ce privește transportul public de călători în Regiune, acesta a apărut în anul 1871, când a fost înființată „Societatea Română de Tramvaiuri”, iar pe străzile Capitalei au intrat în funcțiune primele tramvaie trase de cai. În 1894 a fost dată în folosință prima linie electrică de tramvai, pe traseul Obor – Cotroceni, iar în anul 1936 „Societatea Comunală pentru construcțiunea și exploatarea tramvaielor în București” (înființată în 1909 și cunoscută sub denumirea de STB) a obținut exclusivitatea transportului în comun cu tramvaie și autobuze pe întreaga suprafață a Capitalei, inclusiv în 12 comune suburbane. Parcul de autobuze era compus din 392 de vehicule, iar acestea circulau pe 22 de trasee. În 1949 a apărut în București și prima linie de troleibuz, cu traseul Piața Victoriei – Hipodromul Băneasa.

Municipiul București este și cel mai important centru universitar al țării. Astfel, în cele 33 de universităţi din Regiunea Bucureşti-Ilfov (din care jumătate sunt unități de învățământ private acreditate) învaţă o treime din totalul celor aproximativ 500.000 de studenţi înregistrați anual în toată țara.

Printre cele mai importante centre universitare se numără: Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS); Academia de Studii Economice (ASE); Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București; Academia Națională de Informații; Academia Tehnică Militară din București; Academia Națională de Educație Fizică și Sport (ANEFS); Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA); Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București; Școala Superioară de Aviație Civilă; Universitatea din București; Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”; Universitatea Națională de Arte; Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București; Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București; Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (UNATC); Universitatea Națională de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București; Universitatea Politehnică din București; Universitatea Tehnică de Construcții din București (UTCB); Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Învățământul preuniversitar din Regiune include 657 de unități în București și 256 în județul Ilfov. Este vorba despre grădinițe, creșe, cluburi sportive, licee teoretice, licee tehnologice, seminarii, școli profesionale, școli primare, școli gimnaziale, școli speciale etc. În anul 2019, la nivel gimnazial, în București existau 10 unități de învățământ particular, iar in Ilfov – patru.

Numărul autovehiculelor care circulă în Capitală și județul Ilfov depășește 2,5 milioane. La sfârșitul anului 2017, o statistică a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) arăta că numai în București erau înregistrate circa 1,3 milioane de autovehicule, la acestea adăugându-se cele înmatriculate în Județul Ilfov și cele care tranzitează regiunea zilnic.

Regiunea București – Ilfov reprezintă și cea mai mare aglomerare industrială din România, Produsul Intern Brut (PIB) fiind cel mai mare din ţară, situat la 5.616,7 euro/ locuitor, aproximativ de două ori media înregistrată pe ţară. Astfel, Regiunea asigură peste 27% din PIB-ul național, conform EUROSTAT.

Regiunea București – Ilfov dispune de numeroase obiective turistice. Astfel, în Județul Ilfov se regăsesc:

– Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, cu o vechime de peste 300 de ani. A fost construit din ordinul lui Constantin Brâncoveanu, în stilul brâncovenesc, un stil românesc eclectic ce îmbină elemente renascentiste, orientale şi baroce. Moșia include curtea interioară, parcul, un lac și Biserica „Sfântul Gheorghe”;

– Palatul Snagov, care este fostul palat regal, construit în anii 1930 pentru Prințul Nicolae al României. În anul 1937, prințul Nicolae a fost dezmoștenit, iar palatul a fost preluat de către Ion Antonescu și apoi de Gheorghe Gheorghiu Dej, iar la începutul anilor 1970, din ordinul lui Nicolae Ceaușescu, palatul a fost refăcut complet din ideile arhitecturale gândite de Henriette Delavrancea, păstrându-se doar intrarea, scara și holul care duce la etaj;

– Mănăstirea Snagov, devenită faimoasă în urma unei legende care spune că aici s-ar afla mormântul lui Vlad Țepeș. Conform legendei, trupul domnitorului ar fi fost găsit și ascuns de călugării mănăstirii – după ce acesta ar fi fost răpus într-o bătălie cu turcii, din 1476 – și apoi ar fi fost înmormântat aici. Unii istorici spun însă că legenda este falsă, iar mormântul lui Vlad Țepeș s-ar afla în ctitoria sa de la Comana;

– Rezervația Naturală Snagov, care se întinde pe o suprafață de peste 100 de hectare și are o pădure de aproximativ 10 hectare. Aici trăiesc aproximativ 2.700 de specii de plante și animale, dintre care 171 sunt protejate, fiind foarte rare;

– Mănăstirea Cernica, aceasta datează din anul 1608 și a fost ctitorită de Cernica Știrbei, vornicul lui Mihai Viteazu. Complexul monahal cuprinde trei biserici, ridicate în prima parte a secolului al XIX-lea, trei paraclise și un cimitir în care sunt înmormântate mai multe personalități românești precum: Theodor Văcărescu (om politic), Gurie Gosu (mitropolitul Basarabiei), Nifon (mitropolit primat al României), Gala Galaction (poet și scriitor), Ion Țuculescu (medic și pictor), Vasile Gorduz (sculptor), Johnny Răducanu (artist) și mulți alții;

– Mănăstirea Samurcășești, cunoscută prin faptul că este singurul lăcaș de cult ortodox din țara noastră care adăpostește trei altare. De asemenea, aici sunt păstrate părți din moaștele unor sfinți precum Sf. Apostol Andrei, Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, Sf. Arhidiacon Ștefan, Sf. Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir și alții. În cimitirul aparținător mănăstirii se află bradul lui Tudor Vladimirescu, despre care legendele spun că venea aici pentru a se reculege și pentru a cere sfaturi boierului Samurcaș, ctitorul lăcașului de cult;

– Mănăstirea Căldărușani, unul dintre cele mai frumoase și importante lăcașuri de cult din vechea regiune istorică Muntenia. Aceasta se află situată în comuna Gruiu, din nordul județului Ilfov, la 45 de kilometrii distanță de București. Ctitorul mănăstirii este domnitorul Matei Basarab. Acesta a poruncit ridicarea ei, în anul 1638, pe locul unei foste bisericuțe din lemn;

– Ruinele Mănăstirii Chiajna. Aceasta este una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din sudul țării, datorită unor legende. Se spune despre ea că este blestemată, preoții neavând ocazia să slujească aici, pentru că mănăstirea a fost bombardată de turci înainte să fie sfințită. De asemenea, legendele spun că aici a murit, din cauza ciumei, mitropolitul Țării Românești, Cosma Popescu, motiv pentru care a fost apoi abandonată.

În Municipiul București, atracțiile turistice sunt următoarele:

– Palatul Parlamentului, construit în stil brâncovenesc, cu influențe renascentiste, baroce și germanice. Acest edificiu grandios impresioneaza prin stilul său arhitectonic și prin cele peste 1000 de încăperi pe care le include. Este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume si cea mai scumpă clădire administrativă din lume. Numită și Casa Poporului, această clădire este în realitate un simbol al extravaganței în interior, datorită mobilierului de lemn masiv, lustrelor de cristal, de dimensiuni impresionante, coloanelor de marmură imense și altor elemente de design interior alese cu grijă pentru fiecare încăpere;

– Ateneul Român. Construit acum aproape 130 de ani, pentru a fi un palat al artelor şi ştiinţelor, Ateneul Român găzduia, la data de 14 februarie 1888 , ora 20:30, primul ciclu de conferinţe susţinute de Alexandru Odobescu. Ateneul a fost restaurat și modernizat în perioada 1994-2004, fiind redeschis pentru public în anul 2005;

– Muzeul Țăranului Român, care cuprinde cea mai bogată colecție de obiecte tradiționale din țara noastră, expozițiile unice de ceramică și diverse costume populare din toate regiunile țării. Clădirea care găzduiește acest muzeu unic a fost construită în stil neo-românesc și a fost declarată monument istoric;

– Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” găzduiește colecții științifice impresionante, cu milioane de exemplare de vertebrate și nevertebrate. Oferta sa impresionantă include roci și minerale unice precum și expoziții temporare;

– Muzeul Satului. Ideea unui muzeu în aer liber în România s-a înfiripat încă din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1867, Alexandru Odobescu a propus prezentarea, în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris, într-un pavilion special amenajat, a unor monumente de arhitectură populară. Ceva mai târziu, savantul Alexandru Ţzigara Samurcaş avea să preconizeze aducerea în Muzeul Etnografic de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială din Bucureşti, înfiinţat de el în 1906, a unor „gospodării autentice şi complete din toate regiunile mai însemnate locuite de români”, proiectul concretizându-se în anul 1909, prin expunerea în acest muzeu a unei case ţărăneşti din judeţul Gorj. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări intense şi susţinute, teoretice şi de teren, a unor experimente muzeografice, de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti. Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, iar pentru public, cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936.

– Centrul Istoric al Capitalei, care este una dintre cele mai cochete zone din oraș, dar și o zonă încărcată de istorie și tradiție. Zona este renumită pentru distracție și bună dispoziție, datorită multitudinii de terase, restaurante, cluburi ș.a., fapt ce a transformat-o într-o atracție atât pentru turiști cât și pentru bucureșteni. Actualul Centru Vechi al Bucureştiului, sau Centrul Istoric, cum i se mai spune, îşi trage originile din jurul anului 1600, atunci când s-au deschis primele hanuri şi magazine în zona Curţii Domneşti. Dezvoltarea ulterioară a zonei s-a datorat concentrării puterii politice şi economice la Bucureşti, când, după 1660, a devenit capitala unică a Ţării Româneşti. Aici se află Hanul cu Tei, celebrul Han al lui Manuc, unde poeții și politicienii țării se întâlneau odinioară, cu arhitectura sa impresionantă, cu foișoare și arcade din lemn, completate de ornamente din fier forjat. Acesta a devenit o adevărată emblemă pentru istoria întregii țări, fiind locația în care au avut loc cele mai notabile negocieri de pace din istorie. Biserica Curtea Veche este cea mai veche biserică din București, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, în timpul primei sale domnii, între anii 1545-1554. Biserica a servit timp de două secole drept loc de încoronare a domnilor Țării Românești. Biserica poartă hramurile Buna Vestire și Sfântul Antonie și reprezintă un important loc de pelerinaj pentru creștini datorită Icoanei Făcătoare de Minuni aflată aici, singura care a scăpat din incendiul din 1847, când lăcașul de cult a ars în întregime;

– Templul Coral, cel mai mare lăcaș de cult mozaic din România, care a fost ridicat la jumătatea anilor 1800 ca replică a sinagogii Tempelgasse din Viena, distrusă de naziști în cel de-al Doilea Război Mondial.

De asemenea, printre atracțiile turistice ale Municipiului București se mai află Parcul Cișmigiu – unul dintre cele mai vechi și mai frumoase parcuri din Europa, Parcul Herăstrău – o zonă de agrement foarte apreciată, Palatul Șuțu, Palatul Cantacuzino, Arcul de Triumf, Palatul CEC, Casa Capșa, Cimitirul Bellu sau Palatul Cotroceni.